luni, 9 iunie 2008

Remake

Lacul Morii

Am venit la tine sperând să găsesc lumina şi culoarea unor amintiri trecute, din vremurile de la început, când culorile erau altele iar sticla prin care priveam avea altă formă. M-ai gonit cu tunete, cu şfichiuiri de ploaie şi cu ameninţarea unui potop. M-am întors pentru promisiunea unui zâmbet, zărit printre nori, pentru lumina prinsă cu coada ochiului, privind înapoi peste umăr. Ceea ce am găsit însă a fost doar o copie palidă a altor vremuri, pe care am stat şi-am cumpănit-o sub privirile obosite ale unui dulău. În depărtare ziua îşi încheia socotelile la adăpostul norilor, iar când ploaia a venit din nou, rece şi tristă, n-a mai fost nici o surpriză.

Un comentariu:

Octavian-Andrei Brezean spunea...

linistitor, echilibrat.
spor!