Am făcut-o şi pe asta. Împins un pic de curiozitatea de-a vedea cu ce se mănâncă oamenii din jurul Photowalk (pe unii din ei îi ştiam deja) şi mai ales de cheful de-a face orice non-school related, m-am sculat devreme şi, cu tolba pregătită m-am îndreptat spre locul de întâlnire.
Am ajuns oarecum la timp, ne-am strecurat cu chiu cu vai prin „barajul de securitate” (detalii la Bogdan, care chiar a păţit-o) şi am încercat să ne încolonăm pe lângă Şos. Kisseleff în speranţa că o să reuşim să şi pozăm ceva. Bineînţeles, cu fofilări, cu expediţii prin noroi (că deh, nu se pune degeaba iarbă pe marginea drumului), dar până la urmă am prins un loc ok. Probabil că dacă mă străduiam un pic mai mult reuşeam să ajung şi eu chiar pe stradă, ceea ce ar fi fost cool (mi-a ajuns câte căciuli şi scăfârlii am pozat :)) )
Defilarea mi s-a părut un pic săracă, poate din cauza lipsei „zburătoarelor”, pricinuită cel mai probabil de ceaţă. A fost totuşi interesant, momentul de maxim entuziasm fiind când pe undeva pe la al patrulea (?) grup de soldaţi care defilau, chiar ofiţerul din frunte vorbea la mobil în timp ce defila. Un telefon probabil extrem de important.
Am reuşit să mai prind câteva cadre chiar faine spre final, în momentul trecerii fanfarei.
În rest ceaţă, un început de Decembrie comun după toate standardele, cu frig şi pustiu în Herăstrău. Încheiat cu ciuperci, calamar, caracatiţă şi alte bunătăţi, dar despre astea în alt episod.
Am ajuns oarecum la timp, ne-am strecurat cu chiu cu vai prin „barajul de securitate” (detalii la Bogdan, care chiar a păţit-o) şi am încercat să ne încolonăm pe lângă Şos. Kisseleff în speranţa că o să reuşim să şi pozăm ceva. Bineînţeles, cu fofilări, cu expediţii prin noroi (că deh, nu se pune degeaba iarbă pe marginea drumului), dar până la urmă am prins un loc ok. Probabil că dacă mă străduiam un pic mai mult reuşeam să ajung şi eu chiar pe stradă, ceea ce ar fi fost cool (mi-a ajuns câte căciuli şi scăfârlii am pozat :)) )
Defilarea mi s-a părut un pic săracă, poate din cauza lipsei „zburătoarelor”, pricinuită cel mai probabil de ceaţă. A fost totuşi interesant, momentul de maxim entuziasm fiind când pe undeva pe la al patrulea (?) grup de soldaţi care defilau, chiar ofiţerul din frunte vorbea la mobil în timp ce defila. Un telefon probabil extrem de important.
Am reuşit să mai prind câteva cadre chiar faine spre final, în momentul trecerii fanfarei.
În rest ceaţă, un început de Decembrie comun după toate standardele, cu frig şi pustiu în Herăstrău. Încheiat cu ciuperci, calamar, caracatiţă şi alte bunătăţi, dar despre astea în alt episod.
3 comentarii:
Foarte bune, maestre!
Eh, măcar tu ai reuşit să faci ceva poze... Eu am doar capete din mulţime. Ar fi mare lucru dacă pot să aleg 1-2 de arătat.
Ce-i drept, nu m-am băgat în noroi, de mila cizmuliţelor; cizmuliţe care oricum s-au murdărit de la noroiul adus de alţii pe trotuar! :))
Oricum, cam seacă parada.
Foarte, foarte tare!
Îmi plac toate şi în special penultima şi ultima.
Trimiteți un comentariu