duminică, 15 martie 2009

3 imagini tari

1, 2, 3

luni, 9 martie 2009

Anchor sunsets

Nu zic mai multe, sper doar să iasă pe cât de interesant mi l-am imaginat eu. În cel mai rău caz revin cu detalii la începutul lui iunie ;-)

duminică, 8 martie 2009

workshop AT matusciac DOT eu - the story

Cu multă întârziere mi-am făcut şi eu ordine printre pozele de la workshop, aşa că pot să mă apuc să spun şi povestea, mai pe larg. N-o să pun aici toate pozele pe care le-am pus pe net, o să fur câteva poze de la Alex, dar sper să vă placă şi să urmăriţi şi blogul celălalt :P
Cu niţel noroc şi cu ajutorul lui Octav, am reuşit să găsesc locul. A fost nevoie să apară şi Vlad şi Ruxandra ca să ne facem curaj să intrăm în curtea din care se auzea un câine lup (pui) foarte zglobiu şi bine hrănit. Ne-am cunoscut, ne-am instalat, am socializat mai mult sau mai puţin, am schimbat o vorbă sau un fum de ţigară pe balcon. [Cu ocazia asta am aflat şi că aş fi faimos :)) - dacă îi dăm crezare Alexandrei :D ]
Behind the curtain
Alexandra a făcut deschiderea oficială, ea fiind sufletul şi artistul din workshop. A fost frumos, a spus lucruri adevărate, lucruri care - mai apoi - mi-au dat de gândit. Apoi, pentru un pic de efect surpriză, a urmat o scurtă sesiune foto cu Monica, fără make-up, fără hair-stylist şi (teoretic) fără cunoştinţe despre luminile de studio. A fost destul de interesant, dar eu am fost luat cam pe nepregătite, aşa că mult prea multe cadre mi-au ieşit destul de brambura: încadrate aiurea, din unghiuri ciudate, cu mâini şi picioare tăiate, prea largi şi prea soft pentru că 40-150mm mi s-a părut waaay too tele pentru studio. Îmi pare rău, mai ales că Monica a fost foarte mobilă şi creativă :D Să nu mai spuneţi la nimeni însă...
Shhh...
Evident că lumea trăgea cu mult spor de pe margine şi pe lumina de modelare. Ba chiar, nu de puţine ori, am văzut cadre mai bune scoase pe lumina de modelare decât altminterea.
Making of
Alex veghea într-un colţ, gata să pună în practică eventualele noastre fantezii cu luminile de studio.
Making of
După ce fiecare din noi şi-a văzut ideile iniţiale puse în practică, Alex ne-a ţinut, cu ajutorul Dianei şi intervenţiile noastre o scurtă lecţie despre tipurile de lumini, la ce sunt bune şi la ce trebuie să ne uităm, all-in-all o lecţie foarte interesantă.
Diana
Diana
A urmat apoi o pauză bine-meritată pentru modele, în timp ce noi ne-am văzut „de joacă” în continuare între noi. Vlad a fost cel mai pozat model dintre participanţi...
Vlad
Vlad
...dar chiar şi Alex s-a aventurat în faţa camerelor noastre, încercând să ne arate cum să *NU* arăţi gay :))
Alex
Prinsă-n joaca noastră, Alexandra a decis că fiecare din participanţi are dreptul la cadrul lui de celebritate, aşa că ne-a tras pe toţi în poze, ocazie cu care atât eu cât şi fularul meu am avut parte de luminile studioului :P
miChou
Octav
A urmat o a doua şedinţă foto cu Monica, în care am avut ocazia să punem în aplicare ce aflasem mai înainte sau pur şi simplu să ne cristalizăm mai bine ideile.
Monica - Uimire
Monica - The dance
Monica - The call
Am continuat să tragem şi pe lumina de modelare a colegilor...
Monica
...şi am şi ratat câteva cadre cu potenţial zic eu...
Monica
...asta când nu eram citez, „total absorbit” :P
Încă o pauză, Vlad pozând din nou...
Vlad
...şi sesiunea finală cu Diana. În cazul ăsta, eu n-am reuşit să scot decât un cadru acceptabil cât timp am fost „in control”, restul fiind doar cadre la ISO mare, pe lumina de modelare.
Diana
Diana
Diana
Totul s-a terminat cu o pizza reală şi cu o bere potenţială, amânată pentru o zi când ne vom trezi mai devreme cât să găsim loc pentru toţi :)
A fost o experienţă tare interesantă, iar pentru mine, deşi a fost pentru prima oară când călcam într-un studio, oamenii pe care i-am cunoscut au fost cel puţin la fel de importanţi ca luminile cu care am avut ocazia să mă joc. Îi mulţumesc încă o dată pe această cale Alexandrei, pentru încrederea şi oportunitatea oferită :)

sâmbătă, 28 februarie 2009

workshop AT matusciac DOT eu

Workshop teaser

a fost absolut ge-ni-al! :)

detalii şi fotografii când o să ajung pe lângă un monitor mai de Doamne-ajută. Mi-e milă să le măcelăresc pe janghina de LCD de la laptop :D

LE: Am pus şi un mic teaser :P

vineri, 27 februarie 2009

Revelaţii

Azi, în decurs de mai puţin de o oră m-au izbit două lucruri:
1. Uitându-mă un pic în urmă la cum au ajuns imaginile din posturile anterioare la forma actuală şi procesul prin care au trecut am descoperit senzaţii, gânduri şi intenţii pe care nu le-am mai experimentat de ani... ani buni. Să vrei să exprimi ceva şi să pleci de la o formă simplă şi să cauţi, să descoperi incremental forma cea mai bună. Să-ţi fie clar unde vrei să ajungi şi să te trezeşti cu o „soluţie” în minte (ghilimelele sunt puse pentru că soluţie îmi sună prea matematic).
All in all, am sentimentul că am pus în cele câteva litere şi buline de aici mai multă intenţie, premeditare şi gândire cu finalitate decât în 80% din pozele pe care le-am urcat pe flickr sau pe fotoblog. Şi aici includ şi partea de post-procesare care în doar câteva cazuri a avut altă intenţie decât „s-o fac să arate bine” (unde acest „arată bine” putea să însemne foarte multe în funcţie de starea mea de spirit şi perioada prin care treceam).

2. După aproape două zile de mers fără ochelari - şi trebuie spus, în afara micilor dezavantaje practice, de genul a nu vedea numărul de autobuz decât după ce te pocneşte, aproape că mă obişnuisem şi-mi plăcea, să umblu din nou cu ochelari, şi ochelari pe „măsura mea” (a se citi -3, nu -2 cum purtam până acum) a fost un şoc. Pur şi simplu, când am ieşit din magazin cu ochelarii pe nas m-am simţit în mijlocul unui potop de detalii vizuale, detalii a căror existenţă o ignoram sau n-o mai credeam posibilă şi/sau accesibilă ochiului (meu) uman. Pe drumul de 15 minute spre casă m-am simţit ca un copil de clasa I care tocmai a învăţat literele alfabetului şi acum citeşte tot ce scrie pe toate gardurile ca să-şi demonstreze că poate.
Pe la jumătatea drumului, în timp ce priveam cu neşaţ în jurul meu, încercând să absorb toate detaliile mi-am dat seama că totuşi e o condiţie absolut necesară să vezi ce e în jurul tău pentru a putea face fotografie. Când realitatea e sharp doar pe o rază de 5 metri de jur împrejur, e greu să găseşti lucruri care să-ţi capteze atenţia, să-ţi spună o poveste şi să te facă să poţi să spui mai departe povestea (aceeaşi sau alta), în imagini.
Stau, mă uit pe geam şi mi se pare fascinant faptul că pot să disting aripile păsărilor, să număr treptele de pe scara de lângă coşul furnalului de vis-a-vis sau detaliile crucii de pe biserica Sf. Paraschiva.

Aştept cu mare interes ziua de mâine :)

v3

This is it!

v3

Together

Together

O joacă în Inkscape, de-a literele, de-a oamenii. N-am mai desenat de mult, mi-e dor s-o fac din nou...

LE: Nu ştiu dacă în cazul ăsta Less is more, dar cred că versiunea asta spune mai bine povestea din mintea mea:
Together v2

Ever felt this way?

joi, 26 februarie 2009

Din nou, „De ce?”


Photo courtesy of ChaChaHavana
De dată asta despre fotografie. E posibil să sune a elitism, e posibil să sune a snobism, e posibil să nu-mi văd lungul nasului şi vârful degetelor de la picioare. E posibil să fie total în bălării. Dar asta e.

PS: Fotografia de mai sus nu-mi aparţine

luni, 23 februarie 2009

//TODO:

Lucruri pe care vreau să le fac săptămâna asta, ultima de vacanţă:
  • să-mi fac o selecţie de fotografii - pentru albumul primit cadou acum nişte ani şi pentru două-trei rame pe perete :)
  • mărţişoare - numărul, destinatarii şi tehnologia rămân încă de stabilit
  • să scriu o aplicaţie cât de cât real-life cu Qt
  • să termin Evil Genius
  • să citesc o carte [non-IT-related]
  • eventual să-mi fac din nou abonament la Institutul Francez
... şi e posibil să mai fie unu-două lucruri pe care le-am uitat :D

duminică, 15 februarie 2009

Why?

Nu-nţeleg nevoia unor oameni de-a arunca cuvinte sub protecţia anonimatului...

LE: În momentul ăsta mă deranjează mai mult faptul că respectivul comentariu nu e semnat, decât conţinutul lui (care pe undeva e îndreptăţit, pentru că, în afară de foarte puţine cazuri cu toţii avem un anume grad de duplicitate în noi...)

luni, 9 februarie 2009

Wtf?

on STD: «Eu am stat in banca a treia si nu prea am putut sa fac nimic vreo jumatate de ora, dar dupa aceea au stat cuminti la catedra, au mai plecat pe rand...»

(da, ştiu, mă enervez degeaba... fucked up world...)

joi, 5 februarie 2009

Cum alegi 5 fotografii care te reprezintă?

Ei bine, cam asta e problema mea în momentul ăsta. Motivul? Workshop-ul menţionat mai sus, despre care găsiţi detalii la Alex Matusciac pe blog. Poate că mă strofoc mai mult decât este cazul, dar în momentul când am văzut anunţul ceva mi-a zis că trebuie să ajung şi eu acolo. Acuma, să sperăm că o să şi ajung :D

Oricum, felicitări Alex & Alex pentru ideea avută! Chapeau!

Side-note: În calitate de co-organizator, anunţul a apărut şi pe blogul Alexandrei Sandu. Ce nu pot să înţeleg este motivaţia celor care s-au apucat să arunce cu comentarii care mai de care mai maliţioase (bineînţeles, sub pălăria anonimatului). Înţeleg că din când în când îţi vine să dai cu ceva de pământ sau să dai un şut în câinele vecinului, dar mi se pare că e o precondiţie a pretenţiei de umanitate să fii capabil să păstrezi lucrurile astea la nivel de intenţie pasageră. Looks like XKCD still gets me from time to time.

marți, 27 ianuarie 2009

Playing with light

Întrucât azi am dat un examen şi nu mai avem chef de lucruri serioase şi-n plus mă gândeam că ar fi util să mă învăţ şi eu totuşi cum se foloseşte blitz-ul pe care mi l-am luat de anul trecut, m-am decis să mă joc un pic. Trebuie să recunosc, nici ideea, şi nici mare parte din trucurile tehnice nu-s originale ci le-am împrumutat de aici.
După cum spuneam deci, m-am apucat de fotografiat (o câtă lipsă de imaginaţie!) tot un ceas. Atâta doar că al meu nu era nici Rolex ci  Lorus şi-n plus a prins şi nişte înflorituri oxidate pe limbi, de la nişte apă care i-a intrat în urmă cu câteva luni în carcasă :( .
Cu toate acestea, mi-am luat inima în dinţi şi am încercat să scot ce a fost mai bun din el şi din mine.
Simt nevoia să fac vreo 2-3 precizări înainte de a începe:
  •  o să descriu mai mult procesul, insistând pe diversele rezultate obţinute prin diverse adăugiri, modificări, etc. şi deci mai puţin rezultatul final (asta şi pentru că, spre deosebire de postul amintit, eu n-am plecat cu o idee clară de rezultat final în minte)
  • NU o să intru deloc în partea de prelucrare, care e tratată mult mai bine în articolul lui matusciac.
  • recomand citirea articolului sus-menţionat, eventual înainte de a citi postul ăsta (deşi sunt şanse ca dacă o faceţi să nu mai citiţi deloc postul meu :) )
So, here we go!
Pentru că o fotografie face cât o mie de cuvinte, şi dacă mai are şi cuvinte pe ea, atunci face cât şi mai multe, o să încep cu o fotografie a setup-ului meu (deşi în varianta la care a ajuns la final):

Setup

Utilajele folosite în desfăşurarea ostilităţilor:
  • Olympus E-510
  • 70-300mm/f4-5.6. De ce am ales să folosesc obiectivul ăsta şi nu altul (de exemplu 14-42mm, sau 40-150mm)?
    • e cel mai macro obiectiv pe care-l am şi aveam şi nişte idei de macro, pe care însă nu le-am mai pus în practică
    • fotografiind de la o distanţă destul de mare, am putut sa depărtez destul de mult şi blitzul de scenă (iniţial multe cadre mi-au ieşit foarte arse)
    • având un unghi de cuprindere mic nu a trebuit să-mi fac foarte multe griji despre lucruri nedorite care ar fi putut intra în cadru (ex. „panourile” de hârtie, mâna mea ţinând blitz-ul, marginile geamului, etc.)
    • nu în ultimul rând vroiam să-l studiez mai îndeaproape (după ce ieri am citit un review destul de laudativ la adresa lui :)) )
  • flash Olympus FL-36R în mod slave (E-510 nu ştie să comunice wireless cu blitz-ul)
  • trepied (contează mai puţin modelul şi mai mult faptul că mi-a dat multe bătăi de cap când venea vorba de fixarea capului astfel că de multe ori am ajuns să ajustez încadrarea prin scurte lovituri la picioare)
  • un geam subţire (3mm) căruia i-am lipit cu scoci pe o parte o foaie albă (pentru „fundalul” produsului)
  • un scaun pe care l-am întors cu picioarele în sus, pe care am pus amintita sticlă şi pe care ulterior am aplicat încă două coli A4 pentru reflectarea luminii
  • un carton alb, aproximativ A1 folosit ca fundal şi reflector în acelaşi timp.
  • nu în ultimul rând, modelul, un ceas de mână bărbătesc Lorus, cu bateria moartă şi un pic coclit :(
  • diverşi figuranţi: nişte scorţişoară, două plicuri de ceai, etc.
Cam toate cadrele au fost trase la ISO 100, 1/160s, cu diafragme între f8-f11 şi cu flash-ul de pe aparat la 1/16 din putere (folosit doar pentru a declanşa FL-36le). Pentru detalii, acum ar trebui să meargă  EXIF-ul de pe Zooomr.
Acestea fiind spuse, să începem cu începutul:
001-Original-WB adjusted

Aşa arăta primul set-up, fotografiat în lumina de la mine din cameră (becuri economice daylight) - cu corecţia de WB făcută.
ISO200, f/5, 1/2s @ 202mm. Deşi arată destul de bine, imaginea e destul de plată. Aveam în minte ceva cu mai mult relief, aşa că trecem la etapa următoare...
002-Bare onbody flash

...şi să dăm cu blitz-ul direct în el. Imaginea acum nu mai e atât de plată, avem ceva mai mult contrast, cadranul iese destul de bine în evidenţă (ocazie cu care se poate observa halul în care sunt limbile :( ), dar cu un cost destul de mare: o umbră lungă, neagră şi neplăcută în stânga şi două reflexii pe sticlă. Una e oglindirea normală a ceasului (care de altfel ar putea fi exploatată interesant), a doua e imaginea unei reflexii de pe ceas (dreapta jos). Aşa că încercăm să punem în aplicare ce ştim în teorie - lumina difuzată:
003-Bounced, no white sides

Ideea iniţială era să difuzez blitz-ul în cartonul din fundal. Problema era că „picioarele” de la scaun, după ce că erau roşiatice (ceva imitând cireşul) mai erau şi destul de lucioase (lăcuite), aşa că mi-au trântit frumuseţea aia de tentă roşiatică pe cele două laturi. Întrucât nu eram chiar atât de plin de creativitate cât să continui demersul „ceas-coclit-în-lumina-apusului”, am decis că soluţia este să acopăr picioarele ofensatoare cu două coli A4. Zi şi făcut, iar rezultatul nu a întârziat să se materializeze:
004-Bounced, white sides

Mulţumit de rezultat, am zis să încerc şi un detaliu:
005-Detail

Cu un pic de răbdare, cred că ar putea ieşi ceva interesant din el...
Următorul pas a fost să mai adaug şi „panourile laterale” pentru a strânge mai mult lumina în jurul subiectului. Rezultatul preliminar:
006-Advanced bounce

Până aici una din problemele mele a fost că oricât aş fi redus intensitatea blitz-ului (lucru nu tocmai intuitiv de făcut, pentru că în modul slave puterea poate fi controlată doar prin combinaţia ISO/f-number) pozele ieşeau cam arse (exemplul de mai sus e una din excepţii). Întrucât sub 1/160 nu puteam să cobor şi nici nu-mi venea să trec sub f/11, m-am decis să folosesc un filtru. Căutând ND4-ul primit de ziua mea am dat peste cel de polarizare circulară (PL-CIR) şi am zis să-l folosesc pe ăsta, în ideea că efectul poate fi dozat mai bine.
Rezultatele au fost dincolo de aşteptări, din mai multe motive. În primul rând faptul că mi-a permit o expunere mai uniformă. Dar rezultatul cel mai interesant (şi la care trebuia să mă aştept) a fost „dispariţia” reflexiei ceasului de pe sticla pe care stătea:
007-Bounce + PL-CIR 01

Ajuns aici, m-am oprit sa mă joc mai mult cu diverse poziţionări ale blitz-ului şi „panourilor reflectoare”. Rezultatele, mai jos:
008-Bounce + PL-CIR 02

009-Bounce + PL-CIR 03

010-Bounce + PL-CIR 04

011-Bounce + PL-CIR 05

012-Bounce + PL-CIR 06

Deşi ultima e destul de foarte expusă după cam toate standardele, mă încăpăţânez să cred că, folosind o post-procesare adecvată se poate scoate ceva chiar fain din ea. O să revin cu rezultatul :)
Rămas fără idei, m-am decis să schimb orientarea:
013-Horizontal

Pentru că lucrurile erau în continuare cam terne, am zis să încerc să „spice things up” cu nişte scorţişoară :D
014-Horizontal w Cinnamon

Încă nu reuşesc să-mi dau seama dacă a fost o idee total idioată sau ar putea fi dezvoltată în ceva interesant. Combinaţia de culori mi-a mângâiat totuşi plăcut retina...
Rămânând tot în zona plantelor exotice şi aromate am zis să încerc şi cu Rooibos:
015-Horizontal w Rooibos

Moment în care am simţit că prind de coadă o idee, aşa că am mai încercat câteva versiuni:

016-Horizontal w WhiteTea

017-Horizontal w WhiteTea-focus

Preferata mea ar fi penultima, dacă focusul ar fi pe cadran şi nu pe aţa de la plicul de ceai. Aşa, trebuie să mă mulţumesc cu ultima... :)
Aici am decis că e momentul să pun punct experimentului şi să iau la rumegat rezultatele. Per total a fost un experiment distractiv şi destul de educativ totodată, care m-a făcut să prind un pic gustul „fotografiei de produs” (deşi mi se pare cam mult spus pentru ce am făcut eu aici).
Concluzii:
  • îmi pare rău că nu am fost mai organizat în poziţionarea blitz-ului. La cele mai multe cadre l-am ţinut în mână, într-o poziţie destul de aproximativă şi puţin calculată. Din cauza asta, n-am reuşit să repet unele cadre în care am fost foarte mulţumit de iluminare
  • deşi poate părea mai spectaculos să faci aşa ceva cu blitz-ul, pentru început, pentru studiat cum cade şi încotro se duce lumina, o sursă de lumină continuă e mult mai folositoare. Chiar şi o lampă foarte simplă de birou :)
  • un PL-CIR poate fi mai spectaculos decât te aştepţi (a se vedea mai ales ultimele cadre şi modul în care obiectele plutesc deasupra umbrei).
  • o şedinţă foto poate fi o modalitate foarte agreabilă de a petrece seara :)

Bleu-ciel screen of Twit

Se pare că mai nou cei de la Twitter au renunţat la balena albă care le caracteriza mesajele de eroare şi au trecut la ceva mai modern:

marți, 20 ianuarie 2009

Constatarea zilei

Am scris într-o noapte mai mult cod Flex/ActionScript decât am scris într-un internship de două luni la Adobe. (Asta înseamnă că mă pregătesc asiduu pentru diplomă? :D )

duminică, 18 ianuarie 2009

Top 250

...cele mai populare cuvinte la mine pe blog (excluzând „common Romanian Words”), conform Wordle. Genială jucărie, cu nişte fonturi absolut delicioase! :) [varianta vectorială, aici]

Wordle for my blog

joi, 15 ianuarie 2009

New brush.


S-a schimbat anul, trebuia să schimb şi brush-ul de copyright :P Şi cum aveam chef de joacă, am găsit o imagine free (camera din centru) şi m-am jucat un pic în Inkscape şi Gimp. Mai sus aveţi rezultatul :)

marți, 13 ianuarie 2009

Moment of truth

În cam vreo 2 ore aşa e momentul adevărului în ceea ce priveşte proiectul de IE. Vom vedea cât de bine au reuşit unii sau alţii să-l păcălească pe tata Google să-i pună pe prima poziţie vorbind despre punctuleţe şi steluţe, cât de mult le-au priit unora tehnicile de promovare „pseudo-virală” cu poze şi link-uri porno pe forumurile Moodle, sau cât de mult ne-a citit sau nu lumea.
Personal am plecat cu nişte aşteptări destul de ridicate şi cu multă speranţă relativ la proiectul de IE (despre restul materiei, poate altă poveste). Pe drum însă, văzând ce întorsătură au luat lucrurile în ogrăzile vecine mi-a mai pierit avântul. Am încercat să fac lucrurile cât de bine am putut. N-am acceptat însă să scriu doar de dragul de a scrie şi nici să poluez şi să consum timpul şi spaţiul altora doar în speranţa de-a mai aduce 10-15 vizitatori.
Vom vedea cât de mult rău sau bine am făcut privind aşa lucrurile (şi nu ca pe un task de împlinire personală şi profesională cum am văzut la colegi mai bine cotaţi). Până atunci, vă invit să mai aruncaţi un ochi pe site, pe blog, sau pe twitter care au crescut într-o saptămână cât trebuiau să crească într-o lună :D . [FDA Notice: Steroids are not good for your health!]

miercuri, 7 ianuarie 2009

Quote of the Day

„As vrea sa incerc joi sa imi maresc nota, dar nu am nicio idee despre ce s-a discutat la curs. Are cineva vreo idee?”
Priceless.