Se afișează postările cu eticheta rasu-plansu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta rasu-plansu. Afișați toate postările

marți, 18 august 2009

Nedumerire

Motto: «Aşa e soarta boului -- viţel adult,
Să stea la poarta noului, niţel mai mult»

Povestea pe scurt: Vodafone suge cum speram să nu aflu vreodată că suge.

Povestea pe lung: Pentru că recent m-am hotărât să îmi pun ghearele cât mai repede pe un HTC Hero şi pentru că un aşa mobil, merită un abonament mai spălat decât cel standard de 3€, mi-am zis să-mi caut ceva mai bun. Am găsit minunatul abonament Vodafone eComplet şi pentru că azi tot aveam drum pe la magazinul Vodafone de pe Vasile Milea am zis hai să o fac şi pe asta, să-mi schimb abonamentul. Ajuns acolo însă, stupoare: se pare că respectivul abonament se poate face doar pe internet. Am vorbit cu o tanti de la Relaţii cu clienţii (prin telefon, la *222, că cei din magazin ziceau că ei nu ştiu şi nu pot). Care mi-a bălmăjit ceva, că se poate schimba abonamentul, dar doar de pe internet. Bun, am băgat la cap, am mai discutat cu un consultant de vânzări de acolo care mi-a confirmat că pot să-mi schimb abonamentul curent cu cel de pe site, dar doar cu un cont MyVodafone şi m-am întors voios acasă. Unde s-a produs stupoarea: minunatul abonament poate fi cumpărat, online, dar doar ca abonament nou, cu număr nou. Nici chip să-l pot folosi pentru a înlocui actualul abonament destul de răpciugos.
Cu chiu cu vai am reuşit să prind un operator uman la *222, asta după vreo 3 telefoane închise la capătul răbdărilor îmbătrânind lângă meniurile de voce. Unde am avut parte de vreo două redirectări, pentru că evident că primul operator pe care l-am prins (butonând oarecum haotic opţiunile, cu nişte hinturi de la Alex Brie de pe blog) nu avea treabă cu abonamente şi prelungiri de abonamente. Deşi nici a doua tanti cu care am vorbit (şi-al cărei nume-mi scapă) nu avea treabă cu domeniul ăsta ci cu achiziţiile prin Vodafone Shop. Şi care s-a decis să-mi curme zbuciumul şi suferinţa trântindu-mi un „Nu se poate!” urmat de o tăcere lungă, la întrebarea mea dacă pot să schimb un abonament existent cu minunatul şi exclusiv-în-Vodafone-Shop-ul Vodafone eComplet. Aici s-a terminat discuţia mea scurtă cu serviciul de relaţii cu clienţii de la Vodafone şi a început căutarea alternativelor la Orange. O să mă mai gândesc ce fac până pun mâna pe Hero, dar Vodafone şi-a luat un sac de bile negre la faza asta.

Iar în final poate-mi explică şi mie cineva, eventual cu mai multe şcoli economico-psiho-sociale ca mine: care-i ideea în a oferi abonamente cool doar noilor clienţi iar celor vechi a le băga pe gât abonamente mai mari şi mai scumpe? Mai ales în condiţiile în care mai nou poţi zbura cu număr cu tot la alt provider (iar Orange are nişte oferte care mi se pare că sună mai mult decât bine).

joi, 30 aprilie 2009

Alţii despre drumurile de la noi.

via chromasia (doar bold-ul îmi aparţine):
comment by Libby at 08:59 PM on 29 April, 2009
After three days hard driving Dave and Craig have reached Veliko Tarnovo, Bulgaria. On Monday they covered England, France and Belgium; Tuesday they made amazing progress though Holland, Germany, Austria and Hungary. Today it took 13 hours to cross Romania (!), but they are now on the final stretch, and should reach their destination within the hour!
If all goes to plan, the internet should already be installed and working and they will pick up a router sometime tomorrow. By the evening they should be updating chromasia and ID7 and tweeting again!

luni, 9 februarie 2009

Wtf?

on STD: «Eu am stat in banca a treia si nu prea am putut sa fac nimic vreo jumatate de ora, dar dupa aceea au stat cuminti la catedra, au mai plecat pe rand...»

(da, ştiu, mă enervez degeaba... fucked up world...)

marți, 20 ianuarie 2009

Constatarea zilei

Am scris într-o noapte mai mult cod Flex/ActionScript decât am scris într-un internship de două luni la Adobe. (Asta înseamnă că mă pregătesc asiduu pentru diplomă? :D )

miercuri, 7 ianuarie 2009

Quote of the Day

„As vrea sa incerc joi sa imi maresc nota, dar nu am nicio idee despre ce s-a discutat la curs. Are cineva vreo idee?”
Priceless.

luni, 8 decembrie 2008

Unde se termină şcoala

Unde se termină școala
(Poate titlul nu e cel mai indicat - încă mai caut unul).

Din păcate, în ciuda fondurilor cu multe zerouri în coadă despre care se tot aude ca intră în Politehnică (UPB), încă mai există săli care arată aşa şi în care se ţin seminarii la materiile Facultaţii de Automatică şi Calculatoare. Oare pentru asta garanta Vanghelie când ne dădea ghes să votăm Andronescu de pe blocul de lângă podul Cotroceni? :|

joi, 4 decembrie 2008

Ţăranul, lupul, capra şi varza - varianta forumistă

Am de făcut pentru mâine o temă de CLIPS care, citez „care rezolva problema cu taranul, lupul, capra si varza folosind module (de constrangerile asupra starilor se va ocupa un modul separat)”. Cum enunţul are fix 4 rânduri m-am gândit să caut pe net un enunţ un pic mai dezvoltat al problemei. Am dat peste poezii ale lui Anton Pann, peste varianta în Flash pentru japonezi şi, bine înţeles peste varianta „forumul Link-mania”. Care merită 10 puncte pentru originalitatea soluţiilor. Se pare deci că până la urmă bancurile alea cu forumişti care schimbă becurile sunt adevărate :)

Back to work ;-)

vineri, 20 iunie 2008

On HR and recruiting

Am eu o problemă dacă în momentul când primesc un mail de felul ăsta:
prima reacţie e să le zic vreo două de suflet şi de modul în care se prezintă? Şi mai ales, e vreo problemă dacă îmi ascult acest prim instinct şi le răspund în răspăr?

luni, 12 mai 2008

Retoric

Sunt tare curios cum îţi aperi imaginea de profesor titular de curs la o facultate de prestigiu din Bucureşti în momentul în care te prezinţi pe forumul oficial al materiei pe care o predai cu un astfel de avatar...

miercuri, 26 martie 2008

La noi la şcoală...

...poţi să cumperi orice vrei. Important e să ai fise.


vineri, 14 martie 2008

Reţelistice

Din când în când mă mai apucă şi încep să mă joc cu d'alde traceroute.
Nu mic mi-a fost şocul când am aflat că la şcoală ne-au minţit. POŢI avea adrese 10.0.0.* în Internet. După cum se poate observa:

D'ale netului

În plus, se pare că, cel puţin din perspectiva OpenDNS, mapările IP - Nume de domeniu respectă nişte reguli doar de ei ştiute (vezi ro-bu1-ra1-duras.ro ):

D'ale netului


Asta, sau tracert ştie ceva ce eu nu ştiu :D

luni, 21 ianuarie 2008

[Warning: Tech content] Din greşeală în greşeală spre victoria finală

Întrucât de câteva zile încoace (de sâmbătă în speţă) Windows-ul se comportă cam haotic, şi numai chef (şi timp) de curăţat şi reinstalat nu am acum, m-am decis să încerc să fac să meargă configuraţia dual-monitor şi pe Linux (sunt proaspătul posesor al unui Samsung SyncMaster 940NW de care sunt destul de foarte mulţumit până acum - mai ales că ăsta nu mai are pixeli morţi/aprinşi). Ultima dată când am încercat o astfel de acrobaţie la modul mai serios a fost chiar când mi-am luat laptopul. La momentul respectiv singurul lucru pe care am reuşti să îl fac a fost să îmi buşesc fişierul de configurare al Xului de aşa manieră încât nu mai puteam să citesc nimic nici pe monitorul de la laptop şi nici pe cel extern. Noroc că sculele de configurare fac şi backup la fişiere că măria mea a uitat acest aspect esenţial :D.

De dată asta am investit un pic mai mult timp, ceva mai multă documentare, mi-am făcut backup la fişiere şi cu MULT noroc am reuşit să îl fac să meargă. Deşi nu e chiar soluţia optimă (din câte îmi dau eu seama e ceva bazat pe Xinerama), întrucât nu pot muta sau partaja ferestre de pe un desktop pe altul, măcar acum totul arată bine şi curat, în rezoluţie nativă, cu setări independente şi un cursor care arată normal orice i-aş face (una din bubele celorlalte soluţii prin care am trecut era că pe monitorul secundar cursorul era o masă amorfă de pixeli dezorganizaţi).

To cut a long story short, here's what you need:
  • un laptop Dell Inspiron 1501. În cazul meu, modelul cu AMD TurionX2 TL-56, 2GiB RAM, ATi X1150
  • un Kubuntu 7.10 instalat şi cu update-urile la zi. S-ar putea să meargă şi cu [X]Ubuntu, dar n-am încercat
  • una bucată drivere de la ATi. Eu am luat versiunea pentru chipuri onboard/integrate pentru că mi se pare că cel puţin pe modelul ăsta de laptop, aia e :)
  • Pepsi, cola sau cafea, asezonată cu timp şi noroc, după gust
În încercarea de a face o configuraţie dual-monitor utilizabilă, am trecut prin mai multe etape: folosirea utilitarului grafic din KDE (care însă nu ştia mai mult de 640x480 când îi ziceam că vreau 2 monitoare), folosirea fglrxcontrol - which sucked big time, folosirea amdcccle - care suge mai puţin decât fglrxcontrol, da' tot suge şi folosirea sfaturilor de pe forumul Ubuntu.

Care a fost configuraţia şi etapele care au dat rezultate la mine:
  1. După ce am instalat şi dezinstalat de câteva ori driverele binare ATi din repository, am cedat nervos şi le-am aruncat la canal
  2. Urmând acest tutorial am instalat ultimele drivere binare de la ATi (vezi link mai sus).
  3. Întrucât versiunea cu generarea pachetelor nu părea să instaleze corect suportul de OpenGL, am mers pe instalare folosind installerul lor binar
  4. Pentru că nici ăsta nu mergea, am decis să dezinstalez driverele ATi, să revin la cele open-source şi să renunţ pentru moment la idee
  5. Am constat că NU am cum să dezinstalez driverul proprietar de la ATi
  6. Am renunţat şi la acest aspect şi am revenit la fişierul de configurare „original” (nu chiar original-original, mai avea nişte tweakuri, dar nimic major... or so it seemed)
  7. După Ctrl+Alt+Backspace am constatat că am Xinerama în rezoluţii native.
Fişierul meu de configurare poate fi găsit aici. (de dată asta toate înjurăturile se duc către Blogspot care nu permite introducerea umana a nici un fel de cod. Sau nu suficient de uşor...)

Ce mă miră foarte tare este că acum amdcccle (ATi Catalyst Control Center) vede corect monitoarele şi modul în care ele sunt conectate (Dual-head, that is), deşi acest mod nu mi-a fost nici un moment accesibil...

În speranţa că acest post va fi util cuiva, vă urez tuturor „Baftă în sesiune!” :)

LE: La o privire mai atentă se pare că totuşi fişierul de configurare nu era chiar cel curat. Înseamnă că mi-am făcut praf şi-arşice backup-urile alea :)).

duminică, 20 ianuarie 2008

On mass-media


Într-un acces de lipsă de chef, ieri seară m-am decis să mă uit la «300 - Eroii de la Termopile». Zis şi făcut, în 20 de minute eram cu monitorul aranjat, cu mini-sistemul audio pornit şi cu chips-urile în braţe.
N-o să comentez filmul în sine, sau prestaţia regizorală sau actoricească. Despre asta cred că a curs destulă cerneală şi s-au stocat suficient de mulţi biţi. O sa comentez un alt aspect care m-a deranjat destul de mult şi care m-a făcut să-mi aduc aminte şi de alte lucruri asemănătoare, care mă porniseră să scriu postul ăsta de multă vreme (deşi nu am făcut-o atunci, o s-o fac acum, referindu-mă şi la lucruri mai „vechi”).
E vorba despre felul în care multe din filmele pe care le-am văzut în ultima vreme - iar «300» nu face excepţie - conţin pe tot parcursul lor, sau doar se încheie, cu un mesaj vădit moralizator şi/sau de susţinere/argumentare a unor situaţii şi stări de fapt din „istoria” contemporană.
De exemplu:
  • în «300», fraze ca „În această zi, vom salva lumea de misticism şi tiranie”, „familii care îşi varsă sângele pentru drepturile noastre, şi pentru principiile pe care a fost construită această întrunire [e vorba despre întrunirea bătrânilor - n.a.]”, „Trimiteţi armata pentru păstrarea libertăţii! Trimiteţi-o pentru dreptate. Trimiteţi-o pentru lege şi dreptate” mi-au sunat mult prea desprinse din discursurile patriotarde ale unor lideri de stat şi n-au putut să nu mă ducă cu gândul la războaiele care se poartă în acest moment, la „idealurile” în numele cărora se poartă bătălii ce nu pot fi câştigate.
  • finalul de la „Happy feet” mi s-a părut o lecţie debilă de ecologie pusă în scenă în modul cel mai slab cu puţinţă. Nu m-a deranjat atât mesajul (bun în sinea lui - „Opriţi pescuitul abuziv în oceane!”) cât modul aproape „spălător pe creier” de transmitere a lui. Dacă astăzi discutăm de ecologie, nu m-ar mira să văd în curând finaluri care să povestească despre obligaţia de a impune cu forţa drepturile omului oriunde există bănuiala că ele nu sunt aplicate.
Un alt caz de felul ăsta, în care decizii politice sunt argumentate/promovate prin medii la care nu te-ai aştepta, este cazul seriei „Command & Conquer Generals” (şi al său expansion „C&C Generals: Zero Hour”). În care, deşi ai ocazia să joci de partea tuturor celor 3 facţiuni (americani, ruşi şi.. „terorişti”) totul e în aşa fel făcut încât toate poveştile (chiar şi cele ale chinezilor şi „teroriştilor”) sunt spuse din punctul de vedere al americanilor. Dacă stai să asculţi cât de puţin „povestea” care se spune între episoadele de luptă real-time (vorbim de un RTS aici, just in case) - dar nu numai - şi să o analizezi un pic la rece, poţi descoperi cu mare uşurinţă că-ntr-o proporţie covârşitoare, totul e o mare propagandă Pro-US şi pro-„the War on terror”. (Sunt conştient de faptul că într-o oarecare măsură toată seria C&C are astfel de influenţe. Însă C&C Generals mi se pare apogeul acestui trend.)

Pe mine unul, toată propaganda asta şi toate modurile prin care se încearcă manipularea opiniei publice mă scârbesc la culme. Ce nu pot să înţeleg este cum e posibil să nu vezi dincolo de aparenţe, să nu vezi modul în care realitatea ni se serveşte cu linguriţa în fiecare zi şi pe toate canalele aşa cum trebuie să o vedem sau, mai rău poate, cum e posibil să ignori lucrurile astea?